Acum 2 ani am emigrat împreună cu familia în Marea Britanie, să adunăm bani pentru construcția căsuței noastre. Aveam terenul deja cumpărat, chiar și proiectul realizat de arhitect după schițele pe care le tot făceam de ceva timp.

În Londra m-am angajat la o farmacie, în departamentul de livrări produse cosmetice. Trebuia să pregătesc produsele pentru curier, așa că lucram mai mult cu mâinile, decât cu capul. Ca să nu mă plictisesc, am început să ascult cărți audio în căști. Așa am dat de „Tată bogat, tată sărac”, a lui Robert Kiyosaki, care parcă m-a trezit, mi-a răsturnat toate viziunile referitor la viață și bani.  I-am descărcat-o și soțului s-o asculte în metro cât merge spre muncă. Seara acasă o discutam. Astfel am decis să nu ne îngropăm banii în pereți, ci să-i punem să lucreze pentru noi. Mai exact ne-am gândit să investim într-o prisacă, pentru că-l aveam acasă pe tatăl meu, apicultor de profesie, și putea să ne țină locul cât noi finisăm lucrul în străinătate.

În mai 2018 am venit într-o scurtă vacanță acasă în timpul căreia am deschis Gospodăria Țărănească și am transferat banii pentru 30 de familii de albine, care ne-au fost aduse la sfârșit de august. Deci în acea vară n-am putut extrage miere deloc, abia de și-au adunat albinuțele hrană pentru iarnă. Urma ca investiția noastră să-și înceapă recuperarea deja din anul următor. În mai 2019 am lăsat definitic Londra și am revenit acasă, în Republica Moldova. Lucrul în prisacă ne-a prins destul de repede, iar apicultura s-a transformat din afacere, într-un hobby care aduce și bani.